SĂ OBŢII UN JOB MAI BUN SAU SĂ FACI O TREABĂ MAI BUNĂ?
De Robert J. Tamasy
Când ai un job care îţi place, indiferent ce poziţie ocupi pe scară corporativă, să te duci la muncă e o plăcere. Te trezeşti dimineaţă dornic să te întorci la muncă, entuziast cu privire la oportunităţile şi provocările care te aşteaptă.
Dar dacă ai un job care nu îţi place? Dacă jobul tău este 1-plictisitor, 2-neinteresant, 3-stresant, 4-prost plătit, 5-nesatisfăcător? În cazul acesta, nu e o bucurie să te trezeşti şi să te duci la muncă, ci este ceva ce dispreţuieşti. Te simţi atras de „pajiştea verde’’ de pe partea cealaltă a gardului, te uiţi pe fereastra biroului imaginându-ţi cum ar fi să munceşti în altă parte într-un mediu mai bun, cu o răsplată mai bună, sau cu mai multă apreciere de la superiori.
Câteodată aceste sentimente arată că este timpul să-ţi reînnoieşti fişa personală, să mai şlefuieşti abilităţile cu care mergi să susţii un interviu şi să începi să explorezi oportunităţile. Totuşi, dacă timpul nu este potrivit? Dacă piaţa de lucru este săracă şi şansele să găseşti un job mai bun sunt foarte scăzute? N-ai de ales decât să-ţi iei inima-n dinţi, cum se spune, renunţând la zilele de muncă pline de neîmplinire şi frustrare?
Regretatul Charlie „Formidabilul’’ Jones, un om de afaceri, scriitor şi vorbitor motivaţional de mare angajament, a abordat această dilema şi a spus: „Nu încerca să obţii un job mai bun; fă o treaba mai bună. Fă o treabă mai bună şi vei avea un job mai bun!’’
Sfatul acesta poate părea lipsit de logică: dacă nu ne place munca pe care o facem, cum să prestăm cu pasiune şi excelenţă? Dar, de fapt, are o logică extraordinară. Dacă reuşim să dăm totul, să dăm maximul, atunci s-ar putea să fim surprinşi să descoperim cât de mult se poate îmbunătăţi o situaţie aparent rea.
Îmi amintesc de perioade în carieră mea când „vremurile’’ mele păreau să se apropie de sfârşit, însă nu aveam alte opţiuni şi ştiam că a demisiona nu are niciun sens. Aş fi putut să las nemulţumirea să preia conducerea şi să mă pretez la o muncă sub standard, însă un verset biblic m-a ajutat să rămân concentrat. Coloseni 3:23 spune: „Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni’’. Am meditat la acel verset şi mi-a amintit că şeful meu suprem era Dumnezeu, nu cel care stătea în biroul directorului.
Iată mai multe sfaturi biblice despre cum să te descurci în situaţii nu nocmai ideală la locul de muncă:
Rămâi credincios, indiferent de situaţie. Aproape oricine da randament când condiţiile de muncă sunt optime, dar câteodată suntem încercaţi de Dumnezeu ca să vadă cât de harnici şi încrezători rămânem acolo unde ne-a pus înainte de a fi mutaţi la o nouă slujbă. „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.’’ (Lucaa 16:10)
Dă tot ce ai acolo unde eşti. Câteodată invocăm nişte viziuni grandioase a ceea ce am putea noi face pentru Dumnezeu dacă am fi în alte locuri. Însă, după cum cineva a spus cu înţelepciune „Dacă nu dorim să-L slujim pe Dumnezeu acolo unde suntem, cum putem oare să-L slujim acolo unde nu suntem?’’. Efeseni 2:10 spune: „Căci noi suntem lucrarea Lui şi am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte că să umblăm în ele.’’
Întrebări:
1. Pe o scară de la 1 la 10, 1 fiind limita negativă, unde încadrezi locul tău de muncă? De ce îi dai această notă?
2. Fiind sincer, ai putea spune că la muncă dai totul că să faci treaba cum trebuie? Explică răspunsul.
3. Ce crezi despre sugestia lui Charile Jones, că în loc să căutăm un job mai bun, să facem o muncă mai bună – şi poate în acest proces vom descoperi că avem de fapt un job mai bun?
4. Ce-ţi vine în minte când citeşti afirmaţia lui Isus „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari’’? Crezi că Dumnezeu va răsplăti credinciosia noastră în ducerea la capăt a responsabilităţilor, indiferent de circumstanţe? De ce?
Pasaje biblice legate de subiect:
Proverbe 14:23, 22:29; Eclesiastul 3:1-3; Filipeni 3:12-14; Coloseni 3:15-17
Filed under: privestensus | Leave a comment »
