NEMULTUMIRE

Foarte putini isi dau seama ca ne-multumirea este un mare pacat. Prin ea, Diavolul a trantit la pamant o sumedenie de oameni. Ganditi-va doar la ceea ce i-a facut Evei. Femeia aceasta a avut tot ce-si putea dori. Nici geloasa nu avea de ce sa fie, caci barbatul ei nu vazuse nici o alta femeie in afara de ea. Si totusi, … Dumnezeu i-a interzis un singur lucru! Ei bine, aceasta interzicere, folosita de Diavol, a trezit nemultumirea Evei si a cauzat prapadul rasei umane. Ganditi-va ce multe ne lipsesc noua astazi si va veti da seama ca Diavolul ne poate face harcea-parcea prin nemultumire.

Nemultumirea este o forma a orgoliului si a mandriei care socoteste ca nu i se da tot ceea ce i se cuvine. De aceea, nemultumirea nu se poate vindeca decat prin pocainta.

Nemultumitul seamana cu porcul care mananca ghindele,
dar nu se uita in sus la stejarul din care au cazut.

Calea care ne desparte de mandrie este calea smereniei si a lepadarii de sine. Cine isi da seama ca singurele lucruri pe care le merita sunt judecata si iadul vesnic, va multumi pentru harul iertarii si va primi apoi, fara nici un merit, toate incercarile si binecuvantarile vietii.

Floarea frumos mirositoare a smereniei
nu creste decat pe mormantul lepadarii de sine.

Multumirea se uita la ce are; nemultumirea, la ce are … vecinul!

Pentru eternicii nemultumiti, jumatate din viata ne este ruinata de parinti,
iar cealalta jumatate de copii.

Fugim de fum, dar dam navala la friptura.