IPOCRIZIE

In viata este ca si la bal mascat:
cand toata lumea isi scoate masca, se duce veselia.

Daca nu-ti place noroiul, nu te ruga pentru ploaie!

Inchinandu-ne la sfinti morti, ii persecutam pe cei aflati inca in viata!

Oamenii se omoara adesea, acuzandu-se unii pe altii de lipsa de umanitate.

“Daca ar fi sa mergi in cer din pozitia in care esti,
ar trebui sa mergi cu spatele!”

Dialog intre doi pescari de duminica: “Auzi Nicule, bat clopotele. Ar fi trebuit sa fim in Biserica.” Potrivindu-si o alta rama in carlig, Nicu raspunse: “Eu oricum n-as fi putut merge: nevasta-mea este bolnava.”

Ma indoiesc de crestinismul celui care este intr-o relatie mai buna
cu ingerii si cu serafimii, decat cu copiii, sotia si vecinii sai!

Un ipocrit seamana cu cel care si-a omorat amandoi parintii
si apoi a solicitat sa fie tratat cu clementa pe motiv ca este … orfan.

Majoritatea dintre noi am vrea ca toti copiii altora sa se poarte
cum ar trebuie sa se poarte si ai nostri.

Cel care spune ca sta departe de crestinism din cauza ipocritilor din Biserica nu aplica aceiasi atitudine si in celelalte aspecte ale vietii. Lumea afacerilor este plina de ipocriti, dar daca poate face un ban, el nu se sfieste sa stea in compania oamenilor de afaceri. Societatea este plina de ipocriti, dar asta nu l-a facut sa se calugareasca. Viata de familie este plina de ipocrizie, dar asta nu l-a facut sa ramana burlac. Iadul este plin de ipocriti, dar el nu misca nici un deget ca sa nu ajunga acolo. Ar vrea sa fie convins ca incearca din rasputeri sa evite compania ipocritilor, dar nu face nici un pas spre cer, singurul loc in care ipocritii nu vor ajunge!

Sa nu spui niciodata ca ai ascultat o predica proasta,
daca n-ai incercat mai intai sa o pui in practica.